Get Adobe Flash player

Prepelița

La-nceput de primăvară,

Prepelița cea sprințară,

Gâsind locul potrivit

În ovăz, s-a pripășit.

 

În cuibul frumos făcut,

Primul ou a apărut,

Apoi alte ouă-cinci-

Ieșind șase pui voinici.

 

Cu grija ei părintească

Mama cară să-i hrănească,

Cu gâze și viermișori,

Pe cei șase puișori.

 

Acum puii s-au mărit,

Corpul lor e-acoperit

Cu puf des, pene vărgate

Și pe piept, dar și pe spate.

 

Măicuța îi protejază,

Îi alintă și-i veghează,

Le dă sfaturi și-i îndeamnă

De ele să țină seamă.

 

Puișorii o ascultă,

Însă-uneori mai uită…..

Când mama lor e plecată,

Repede în zbor se saltă.

 

Într-o zi puiul cel mare

A pornit-o la plimbare.

Întorcandu-se spre casă,

A-ntâlnit broiasca râioasă.

 

Speriat-când s-a-nălțat,

Într-un spin s-a agățat.

S-a rănit când s-a zbătut,

Dar de ieșit n-a putut.

 

Căutând prin tot ogorul,

Mama și-a găsit odorul

Rănit, plâns, însângerat,

Agitat și nemâncat.

Dându-i primul ajutor,

Au ajuns la casa lor.

A plâns mult, s-a văicărit,

Toată noaptea n-a dormit.

 

Îngroziți de ce-a pățit,

Toți puii s-au cuminți.

De-acum și-au propus să fie

Pentru mama –o mândrie.

Leave a Reply